Cum să aplici corect cele 7 principii ale guvernanței personale

Articol publicat în Revista Cariere, iulie-august 2016
Oana Ciornei, Managing Partner Amrop Romania

Încrederea în lideri s-a prăbușit în urmă cu câțiva ani și continuă să rămână la cote joase. Într-o lume globală în care totul este interconectat, situațiile de incompetență, neglijența în muncă sau conducere defectuoasă afectează viețile a mii de oameni.Sub presiunea investitorilor, a rezultatelor așteptate sau a responsabilității asupra echipelor pe care le conduc mulți lideri cedează iar sistemul lor de valori, viețile lor private sau sănătatea colapsează.

În acest context se pune întrebarea: cum mă poate face pe mine munca pe care o fac un om mai bun? Cum pot liderii în organizații să se îndrepte către o formă unitară de guvernanță care să aibă în vedere toate aspectele vieții lor?

O puternică și sustenabilă Guvernanță Corporativă poate exista doar în situația în care liderii din organizație dau dovadă de o bună Guvernanță Personală.

Conceptul de Personal Governance are rădăcini adânci. El vine din Grecia antică și a fost cel mai bine descris de Platon  - ‘grija de sine’ care a fost o precondiție în a exercita puterea față de alții cu moderație. Același subiect a fost ulterior reluat de Michel Foucault, Leo Strauss sau Peter Senge.

Totul începe de la persoana I singular. Fiecare dintre noi trebuie să-și stabilească un scop în viață și să-și cunoască setul de valori. Doar angajându-ne într-o introspecție putem să ne clădim o cale sănătoasă de dezvoltare. În acest fel vom învăța să știm să reacționăm în fața stresului, să găsim echilibrul între viața profesională și cea personală, să fim credibili în fața oamenilor care ne înconjoară și, nu în cele din urmă, să ne construim o reputație.

În cadrul Amrop Executive Search România (companie de recrutare de top management în top 10 mondial) am elaborat o metodologie de Guvernanță Personală bazată pe 7 principii.

Cum să aplici corect cele 7 principii ale guvernanței personale

Acesta trebuie sa fie un document viu fără a avea pretenția că toate cele 7 principii să fie îndeplinite simultan. Fiecare din aceste caracteristici au în vedere valorile, atitudinea și comportamentele individuale:

1. Misiune Personală: felul în care alegem să dăm un țel vieții noastre personale și profesionale. La fel cum organizațiile bine conduse au o misiune, un manager cu o bună guvernanță personală trebuie sa aibă o misiune tradusă într-un plan de viață care să-l inspire și să-l motiveze și care să-l ghideze în momente de ambiguitate, schimbare, succes sau eșec. De regulă, după un moment de cumpănă, oamenii se gândesc la un astfel de plan. Nimic nu ne împiedică să creăm acest moment chiar azi și să imaginăm un plan de viață care să ia in calcul toate aspectele vieții noastre, să facă să dispară granița dintre personal și profesional și să țină cont de contextul în care ne aflăm și de aspirațiile noastre. A planifica o carieră face parte din planul personal dar nu este singura lui componentă și cu siguranță nu este cea dominantă. Toți cei dragi nouă trebuie sa fie parte din acest plan ca factori de suport sau copiloți. Acest lucru nu înseamnă că ceea ce așteaptă alții de la noi se transformă în ceea ce așteptăm noi de la viața noastră.
 

2. Comportamentul Etic: să-ți cunoști sistemul de valori și să-ți urmezi principiile. Ce înseamnă cu adevărat etica pentru tine ca lider?
Oricît de solid ar fi sistemul nostru de guvernanță personală trebuie să fim pregătiți pentru presiunea exercitată de diferite grupuri de interese.

Nicio valoare nu trebuie să fie vreodată un instrument în manipularea, mascarea sau ascunderea unui scop.

Normele etice pot fi capturate într-un document. Pot fi comunicate în organizație oral și în scris. Dar ele pot fi aduse la viață cu adevărat doar atunci când ele sunt încorporate în limbajul și comportamentul oamenilor. În munca din fiecare zi, etica are o concurență asiduă în profitabilitatea planurilor de afaceri, circumstanțe și priorități. Comunicând deschis valorile tale și așteptările tale pentru cei din jur, vei crea așteptări și vei îndemna la un anumit gen de acțiune.

Cu cine discut zonele gri și ce fel de acțiuni am luat în astfel de situații? Este recomandat să stabiliești locul în care te afli cu cineva în care ai încredere și care nu este implicat în problemă.

3. Introspecție: capacitatea de a reflecta asupra propriei persoane în mod onest și capacitatea de a te auto-corecta. Este foarte dificil să vedem lucrurile într-o alta lumină dacă nu suntem conștienți de resursele pe care le avem. În goana noastră de zi cu zi trebuie să învățăm să ne oprim, să respirăm și să reflectăm. Felul în care ne alocăm timpul depinde de noi și trebuie să învățăm să-l folosim diferit în funcție de poziția pe care o avem în organizație. E important să ne cunoaștem limitele și să învățăm în timp să ne autodepășim.


4. Reacția la stres: identificarea factorilor de stres și recunoașterea limitelor (în noi și în alții). Stresul a devenit o problemă în business dar și în societate. Ce ne poate ajuta:

  • felul în care ne folosim resursele (proprii și a celor din jur)
  • felul în care ne dozăm efortul corect astfel încât să dăm rezultate pe termen lung
  • stai departe de situații în care se încurajează competiția în cadrul unei echipe sau ambițiile personale, goana după foloase materiale sau status

Factorii de stres sunt percepuți diferit de la persoană la persoană. Identificarea lor și apoi parcurgerea unui drum de învățare în gestionarea lor este esențială.
Cele mai dese situații de stres la birou sunt generate de: neclaritatea rolului, subordonare multiplă (funcțională sau matricială și pe proiecte), managementul la distanță cuplat cu călătorii multiple de afaceri, proiecte mari de schimbare în cadrul organizației, suprasolicitare tehnologică, jocuri politice, absența oricărei perspective de dezvoltare, salarii peste piață (de regulă cuplat cu un job lipsit de conținut/provocare), rata ridicată de dependență de angajator (de regulă din cauza creditelor personale sau a faptului că doar o persoană aduce venit în familie).

5. Dezvoltarea personală: dezvoltarea continuă (a noastră și a celor din jurul nostru). E important să conștientizăm faptul că planul de dezvoltare este proprietatea angajatului nu a companiei.  Mai tarziu, lumea își va aduce aminte de ceea ce am lăsat în urma noastră, și nu de CVul nostru.

6. Preocupări Personale și Pasiuni: cultivarea preocupărilor personale în afara sferei profesionale. Rezultatele profesionale nu sunt totul. O bună educație care să te facă să ai un punct de vedere asupra lumii în care traiești, întâlnirile cu prietenii, preocuparea pentru o viață sănătoasă și pentru lucruri care sunt aproape de suflet trebuie să ocupe un loc important în viața fiecăruia.

7. Reputație: preocuparea pentru propria reputație și pentru felul în care ne alegem oamenii cu care ne înconjurăm.

Este din ce in ce mai evident că trebuie să existe o interdependență, o influență reciprocă între viața profesională și viața personală. Fără a avea pretenția că cele 7 principii sunt definitive sau exhaustive le putem considera un plan de orientare în căutarea noastră de a îmbina cele două vieți aparent diferite. Fiecare lider va trebui apoi să le adapteze cu propriile experiențe și descoperiri ținând cont de nevoile lui personale și să le adapteze la realitatea care-l înconjoară.

În ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre responsabilitate socială și etică a organizațiilor. Cu toate acestea, pentru a deveni mai bune, organizațiile trebuie să încurajeze pe lângă o bună Guvernanță Corporativă și o bună Guvernanță Personală și să creeze un set de responsabilități comune cu angajații.

În concluzie, cu siguranță ai nevoie de o exemplară Guvernanță Personală dacă e să practici vreodată în mod credibil Guvernanța Corporativă și să garantezi un efect pozitiv asupra lumii din jurul tău.

  • Cum să aplici corect cele 7 principii ale guvernanței personale